Testarea genetică sau istoricul medical?

Cu toate ca o istorie în tulburări genetice cu penetranța ridicată și moștenire dominantă poate părea a oferi informații similare unei analize genetice, ea în fapt are limitări serioase.

De exemplu, în cazul Chorea Huntington, defectul genetic dominant care determină apariția acestei boli în cazul fiecărui individ la care este identificat (așa-numita penetrantă completă) este ușor de urmărit printr-un istoric familial medical [15]. În cazul în care purtătorul acestui defect are un copil, șansele ca acesta să fie la rândul său purtător sunt de 50%. Un istoric medical poate doar specula și estimă probabilitatea bolii în limita celor 50%. Numai o analiză genetică poate determina dacă defectul genetic a fost moștenit și dacă copilul va suferi de această boală.

În bolile cu penetranța incompletă (nu toți purtătorii de mutație dezvoltă boală), precum trombofilia familială, este chiar mai dificil de a trage concluzii relevante pe baza istoricului medical. Aceste defecte genetice sunt relativ frecvente, în aproximativ 20-40% din cazuri de tromboză. Aproximativ unul din douăzeci de europeni este predispus genetic la trombofilie și este supus unui risc de 8 ori mai mare de tromboză [16-18]. În cazul în care rămân netratate, 10% din persoanele care au această predispoziție dezvoltă o tromboză potențial letală [19]. Din moment ce aceste defecte genetice nu conduc întotdeauna la boli și există 50% șanse ca acestea să fie trecute de la o generație la alta, identificarea acestora doar pe baza istoricului familial este o sarcină dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Boli cum ar fi hemocromatoză sau intoleranță la lactoză sunt recesive, ceea ce înseamnă că o persoană poate dezvolta această intoleranță, numai în cazul în care el a moștenit o genă defectă de la fiecare părinte. Purtătorul doar a uneia dintre genele defecte nu va avea nici un simptom deci, fără o analiză genetică, este imposibil să se afle dacă o persoană este purtătoare. De aceea, în aceste cazuri, un istoric medical este inutil, deoarece cazurile de boală apar sporadic, fără ca alți membri ai familiei să fie afectați.

Exemple practice

Valoarea predictivă a testelor genetice variază adesea de la boală la boală, de la gena la gena și chiar de la mutație la mutație. În plus, astfel de analize genetice furnizează informații și posibilități diferite de prevenire, în funcție de pacient. Iată câteva exemple, bine studiate, de predispozittii genetice și opțiuni de prevenire a acestora.

Intoleranță la lactoza

Prezența a două defecte genetice care afectează gena LCT poate prezice, cu o probabilitate foarte mare (> 90%), dezvoltarea intoleranței la lactoză [20-22]. Cu toate acestea, vârsta la care intoleranța dezvoltă primele simptome variază în funcție de starea generală de sănătate a persoanei. În timp ce un test de toleranță la lactoză (testul de hidrogen) este relevant pentru starea actuală de sănătate, aceasta nu poate afirma nimic cu privire la starea de sănătate viitoare a pacientului. O analiză genetică cu rezultate pozitive, cu toate acestea, poate prezice cu o probabilitate foarte mare apariția în viitor a intoleranței la lactoză. O reducere de lactoză în dietă, împreună cu o examinare atentă a simptomelor, poate scuti pacientul de ani de indigestii inexplicabile.

Trombofilia familială

Printr-un singur defect genetic (factor V), riscul de tromboză a crescut de 8 ori, iar 10% dintre pacienți vor suferi de tromboză la un moment dat în viața lor. Dacă pacientul are două defecte genetice, riscul crește de aproximativ 80 de ori și, dacă este lăsată netratată, aceasta va determina dezvoltarea bolii în cele mai multe dintre cazuri. Conform studiilor, defectele genetice se regăsesc în aproximativ 40% din cazuri de tromboză [6-19]. Modificări ale stilului de viață și terapii medicamentoase – în special în situații cu risc ridicat, cum ar fi zborurile lungi sau după intervenții chirurgicale) pot normaliza aceste predispoziții genetice.

Aceste predispoziții genetice sunt deosebit de periculoase în mod particular pentru femei. Utilizarea contraceptivelor sau a preparatelor hormonale dublează riscul individual de tromboză, chiar și fără un defect genetic. Atunci când există o predispoziție la trombofilie, riscul bolii crește exponențial, de până la 18 ori [23, 24]. Prin urmare, se recomandă ca femeile cu o dispoziție genetică de a avea trombofilie să treacă la contraceptive alternative non-hormonale. Singura problemă este că, aproape nici o femeie nu pare a fi îngrijorată de acest risc. Riscul crește chiar mai mult în timpul sarcinii. Riscul de tromboză, deja de 4 ori mai mare în perioada premergătoare sarcinii, crește acum (din cauza predispoziției genetice) de 60 ori; situația trebuie să fie strict tratată cu heparină cu greutate molecularamică [25, 26].

Hipercolesterolemia familială

Un defect genetic al genei APOB crește probabilitatea hipercolesterolemiei de 78 de ori, în timp ce unele defecte ale genei LDLR chiar de până la 1233 de ori [27-29]. Aceste forme de hipercolesterolemie sunt adesea imposibil de diferențiat de colesterolemia dobândită, dar necesită un tratament diferit.

Osteoporoza

Aproximativ fiecare a treia femeie are un defect genetic care crește riscul ei de osteoporoză la 26%. Unul din 33 de femei estet purtătoarea a două gene defecte, care cresc riscul la 178% [30]. Păstrarea masei osoase este mult mai ușoară decât reconstruirea acesteia odată pierdută, de aceea este important să se identifice, cât mai curând posibil, persoanele susceptibile genetic pentru a se putea interveni în timp util. În cazul în care riscul este detectat devreme, porțiunile osoase expuse riscului pot fi consolidate de la o vârstă timpurie, iar o dietă bogată în calciu, vitamina D și fosfați poate încetini evoluția bolii [31-34].

Intoleranță la gluten / Boala celiacă

Această boală autoimună este cauzată, printre altele, prin eliberarea anumitor tipuri de HLA, care pot declanșa boala, dar nu pot fi folosite în scopuri predictive. Un rezultat negativ pentru riscul de a avea respectivele tipuri de HLA exclude posibilitatea de avea boala celiacă, cu o probabilitate foarte mare. Identificarea persoanelor cu risc este de aceea deosebit de importantă, deoarece este nevoie de obicei de 11 de ani pentru a diagnostica corect această boală și se estimează că 12% din cazurile netratate au consecințe mortale [35-37]. Când apar simptomele, boala poate fi ușor identificată și confirmată suplimentar prin teste chimice de laborator. Riscurile colaterale pentru sănătate, cum ar fi intoleranță la lactoză sau riscul crescut de limfom de până la 80 de ori, pot fi normalizate printr-un tratament adecvat și o dietă fără gluten [35-37].

Degenerescentă maculară

Un defect genetic comun in gena CFH crește riscul de degenerescentă maculară de până la 4-12 ori, în funcție de numărul de defecte genetice. Riscul individual poate fi mai bine determinat printr-o clasificare în grupe de risc (1 ori / 4 ori / 12 ori) [38, 39]. Pacienții cu risc ridicat ar trebui să urmeze o dietă bogată în antioxidanți, să folosească ochelari de soare cu protecție UV și să își facă teste acasă pentru detectarea distorsiunilor câmpului vizual; vizitele medicale periodice sunt, de asemenea, recomandate [40-45].

Genomică nutrițională

Consumul de fructe este sănătos, iar consumul de carne grasă este nesănătos! Astfel de principii generale de nutriție sunt bine cunoscute și este recomandat ca toată lumea să urmeze un regim alimentar echilibrat. Cu toate acestea, aceste reguli au fost create în ideea de a fi aplicate publicului larg și, ca atare, caracteristicile individuale nu au fost luate în considerare.

De exemplu, produsele lactate sunt o sursă recomandată de calciu. O dietă bogată în calciu joacă un rol esențial pentru persoanele care sunt predispuse genetic la pierderea de masă osoasă (osteoporoza). Ca atare, produsele lactate sunt foarte recomandate, cu excepția cazului în care persoana se numără printre cei 20% din populație, care au intoleranță la lactoză, din cauza unui defect genetic moștenit [21]. În acest caz, pacientul ar trebui să treacă complet la alte surse de calciu, cum ar fi broccoli sau suplimente alimentare. Predispoziția genetică ce determină nivelul ridicat de colesterol sau trigliceride (Ateroscleroză), diabetul zaharat de tip 2, intoleranță la gluten / cereale (boală celiacă), boala de stocare de fier (hemocromatoză) sau degenerescentă maculară, necesită modificări dietare specifice, în scopul de a optimiza prevenirea acestor boli. Prin analiza genetică, putem afla, pe baza predispoziției genetice, ce categorii de alimente sunt deosebit de importante pentru o persoană și care ar trebui în schimb evitate.

Vezi AICI ce teste sunt în oferta MyBodyGuide.

Referinte

• [1]Geneclinics.org
• [2]Gupta N, Khan F, Tripathi M, Singh VP, Tewari S, Ramesh V, Sinha N, Agrawal S. Absence of factor V Leiden (G1691A) mutation, FII G20210A allele in coronary artery disease în North India. Indian J Med Sci 2003;57:535
• [3]Brissot P, Moirand R, Jouanolle AM, Guyader D, Le Gall JY, Deugnier Y, David V. A genotypic study of 217 unrelated probands diagnosed as “genetic hemochromatosis” on “classical” phenotypic criteria. J Hepatol 1999;30:588-593
• [4]Olynyk JK, Cullen DJ, Aquilia S, Rossi E, Summerville L, Powell LW. A population-based study of the clinical expression of the hemochromatosis gene. N Engl J Med 1999;341:718-724
• [5]CDCP, Centers for Disease Control and Prevention
• [6]Fanen P, Hasnain A . Cystic Fibrosis and CFTR Gene. Atlas Genet Cytogenet Oncol Haematol. September 2001
• [7]C. Sevilla et al. Testing for BRCA1 mutations: a cost-effectiveness analysis, European Journal of Human Genetics (2002) 10, 599 – 606
• [8]Rochette, J., et al., Multicentric origin of hemochromatosis gene (HFE) mutations. Am J Hum Genet, 1999. 64(4): p. 1056-62.
• [9]CDCP, Centers for Disease Control and Prevention
• [10]Haemochromatose.org
• [11]NIH, Institutes of Health
• [12]Burt, M.J., et al., The significance of haemochromatosis gene mutations in the general population: implications for screening. Gut, 1998. 43(6): p. 830-6
• [13]Niederau C, F.R., Pürschel A, Stremmel W, Haussinger D, Strohmeyer G, Long-term survivalin patients with hereditary hemochromatosis. Gastroenterology 1996(110): p. 1107-1119.
• [14]GFHEV Guidelines
• [15]Walker, F.O.: Huntington’s disease. Lancet, 2007; 369: 218–28
• [16]Rosendaal FR, Siscovick DS, Schwartz SM, Beverly RK, Psaty BM, Longstreth WT, et al. Factor V Leiden (resistance to activated protein C) increases the risk of myocardial infarction in young women. Blood 1997;89:2817-21
• [17]Mansourați J, Da Costa A, Munier S, Mercier B, Tardy B, Ferec C, et al. Prevalence of factor V Leiden in patients with myocardial infarction and normal coronary angiography. Thromb Haemost 2000;83:822-5
• [18]Doggen CJ, Cats VM, Bertina RM, Rosendaal FR. Interaction of coagulation defects and cardiovascular risk factors: increased risk of myocardial infarction associated with factor V Leiden or prothrombin 20210A. Circulation 1998;97:1037-41
• [19]Thom W. Rooke, Vascular Medicine and endovascular Interventions: Blackwell Futura, 2007, Chapter 5, Page 65.
• [20]Beja-Pereira, A.; Luikart, G.; England, P. R.; Bradley, D. G.; Jann, O. C.; Bertorelle, G.; Chamberlain, A. T.; Nunes, T. P.; Metodiev, S.; Ferrand, N.; Erhardt, G. : Gene-culture coevolution between cattle milk protein genes and human lactase genes. Nature Genet. 35: 311-313, 2003. Note: Erratum: Nature Genet. 35: 106 only, 2003.
• [21]Tuula H. Vesa et al.: Lactose Intolerance, în: Journal of the American College of Nutrition, Vol. 19, No. 90002, 165S-175S (2000)
• [22]Enattah, N. S.; Șahi, T.; Savilahti, E.; Terwilliger, J. D.; Peltonen, L.; Jarvela, I. : Identification of a variant associated with adult-type hypolactasia. Nature Genet. 30: 233-237, 2002.
• [23]Gomes, M. P. V., Deitcher, S. R. (2004). Risk of Venous Thromboembolic Disease Associated With Hormonal Contraceptives and Hormone Replacement Therapy: A Clinical Review. Arch Intern Med 164: 1965-1976
• [24]Higher risk of venous thrombosis during early use of oral contraceptives in women with inherited clotting defects; Kitty W, Arch Intern Med, Vol 160, Jan 10, 2000.
• [25]Trends in the Incidence of Venous Thromboembolism during Pregnancy or Postpartum: A 30-Year Population-Based Study: John A. Heit, Ann Intern Med. 2005;143:697-706.
• [26]Thrombophilia and pregnancy: The gynecologist: Springer Berlin: Volume 36, Number 11 / November 2003 F. Dermarmels Biasiutti.
• [27]Tybjaerg-Hansen A, Humphries SE. Familial defective apolipoprotein B-100: a single mutation that causes hypercholesterolemia and premature coronary artery disease. Atherosclerosis 1992;96:91-107
• [28]Hobbs et al. 1992 Hum Mut 1:445
• [29]Defesche et al. 1998 FH workshop 1997
• [30]Mann V, Ralston SH. Meta-analysis of COL1A1 Sp1 polymorphism in relation to bone mineral density and osteoporotic fracture. Bone. 2003;32:711-7.
• [31]Report of a Joint WHO/FAO/UNU Expert Consultation(2007) Protein and amino acid requirements in human nutrition, pp224-226
• [32]Report of a Joint WHO/FAO/UNU Expert Consultation(2002), Human Vitamin and Mineral Requirements, pp166-167
• [33]Bolland MJ, Barber PA, Doughty RN, et al (2008). “Vascular events in healthy older women receiving calcium supplementation: randomised controlled trial”. BMJ 336: 262
• [34]Jackson RD, LaCroix AZ, Gass M, et al (2006). “Calcium plus vitamin D supplementation and the risk of fractures”. N. Engl. J. Med. 354 (7): 669–83
• [35]Internal medicine, Gerd Herold et al, 2008
• [36]Am J Med. 1967; 42: 899-912
• [37]Hardwick, C. Prognosis in coeliac disease. Arch Dis Child 1939; 14:279.
• [38]Wegscheider BJ, Weger M, Renner W, et al. Association of complement factor H Y402H gene polymorphism with different subtypes of exudative age-related macular degeneration. Ophthalmology. 2007.114:738-42.
• [39]Montezuma SR, Sobrin L, Seddon JM. Review of genetics in age related macular degeneration. Semin Ophthalmol. 2007;22:229-40.
• [40]Ophthalmology, Franz Grehn, 30th edition, 2008
• [41]MDS Manual, Health Manual, 2nd Edition
• [42]Haines, J. L.; Hauser, M. A.; Schmidt, S.; Scott, W. K.; Olson, L. M.; Gallins, P.; Spencer, K. L.; Kwan, S. Y.; Noureddine, M.; Gilbert, J. R.; Schnetz-Boutaud, N.; Agarwal, A.; Postel, E. A.; Pericak-Vance, M. A. : Complement factor H variant increases the risk of age-related macular degeneration. Science 308: 419-421, 2005
• [43]Diagnoses at the ocular fundus, Thieme, Bernd Kirchhof, Martin Reim, Sebastian Wolf, 2003
• [44]Ch. 25, Disorders of the Eye, Jonathan C. Horton, in Harrison’s Principles of Internal Medicine, 16th ed.
• [45]German Ophthalmological Society (DOG)
• [46] ncbi.nlm.nih.gov/