Dieta perfectă

Dieta nu este subiect de credință și păreri, ci trebuie să fie o abordare științifică. Dacă dieta A este mai bună decât dieta B, un studiu științific bazat pe date obiective si pe un număr suficient de mare de oameni ar trebui să arate într-un mod definitoriu acest lucru.

Că dacă dieta perfectă ar exista este clar că nu am găsit-o până acum pentru că incidența bolilor legate de alimentație a crescut dramatic în ultima perioadă. Cum se face că după atâtea cercetări încă nu avem un răspuns la întrebarea simplă – care este dieta perfectă pentru oameni?

Întrebarea potrivită

Prof dr Erin Segal: motivul este că am pus întrebarea greșită. Și asta pentru că se presupune că dieta perfectă este doar în legătură cu alimentele, dar nu și cu persoana care consumă aceste alimente.

Dar dacă diferențele dintre genetica noastră, stilul de viață, bacteriile din intestin determină ca noi să răspundem în mod diferit alimente? Dacă aceste diferențe fac ca unele diete să meargă bine la anumite persoane și deloc la altele? Nu cumva nutriția ar trebui adaptată în mod unic la modul cum suntem construiți?

Studiul cel mai extins

Prof Erin Segal a coordonat cel mai extins studiu în ce privește măsurarea glucozei din sînge după consumul anumitor alimente, parametru care este asociat cu mai multe procese relevante în ce privește efectul alimentelor.

Pentru fiecare tendință sau categorie de persoane observată au existat întotdeauna multe persoane care reacționau foarte diferit de aceea tendință. Astfel când o persoană consuma același aliment în diferite zile, răspunsul era același. Dar când persoane diferite consumau același aliment răspunsul era foarte diferit.

Categoriile nu te ajută

De exemplu pânea, orezul, pizza, ciocolata, făceau ca unele persoane să aibă un răspuns slab, altele un răspuns mediu, iar altele un răspuns exagerat. Deci nu era numai despre alimente ci și despre persoana care consuma acele alimente. Ca urmare, în timp ce categoriile și tendințele pot avea o valoare informativă, pentru fiecare individ însă pot să nu însemne mare lucru. 

Spre exemplu sunt persoane la care glicemia crește substanțial după consumul de înghețată, în timp ce la alte persoane nu crește după înghețată, ci după consumul de orez. Orez care de multe ori este recomandat de către specialiști a înlocui alimentele cu indice glicemic mare precum înghețata.

Ghidurile nutriționale pot fi chiar periculoase

Și atunci cum facem cu acele ghiduri nutriționale care chiar recomandă să fie înlocuite alimentele precum înghețata, cu acele alimente care conțin carbohidrați mai complecși, precum orezul brun? Nu cumva aceste recomandări chiar grăbesc apariția unor boli precum diabetul, pe care în fapt și-ar fi dorit a le încetini sau chiar evita?

În această provocare intră și un element adesea ignorat, însă de importanță din ce în ce mai mare: toți microbii care există și trăiesc în intestinul nostru. Adică microbiomul. Care s-a dovedit că are un impact major asupra stării noastre de sănătate. Și ce este remarcabil, este faptul că spre deosebire de gene, pe acesta îl putem schimba. Cum? Prin ceea ce mâncăm.

Concluzie

Rezultatul acestui studiu nu arată decât că regimul alimentar trebuie construit strict pe baze individuale. Fără categorii și tendințe.

Iar ideea că ar exista o dietă perfectă pe care trebuie s-o căutăm este de fapt perimată. Ea de fapt nu există. Răspunsul nostru la un anumit aliment este strict personalizat, așa că și sfaturile nutriționale trebuie să fie la fel. Însă acestea din urmă reprezintă următoarea provocare. 

Soluția

Provocare ce are acum o soluție: un test genetic modern de nutriție care are la bază un algoritm unic de calcul elaborat de geneticieni și care ne îndrumă pașii către un stil de viață alimentar ce ni se potrivește. O soluție care ne spune clar ce alimente dintr-o listă de peste 900 ne sunt prietene și care sunt de evitat pe viață. Ba mai mult și în ce cantități ar fi bine să le consumăm. Este singurul care abordează în clar aceste aspecte.